Arhiva pentru Ianuarie 2007



Epave pe fundul mărilor interioare ( Ionuţ Caragea )

te scufunzi în neant şi ieşi mereu la suprafaţă cu peştele alunecos în ciocul lung şi încovoiat pasăre invizibilă enigmatic mesager al cuvântului cine sunt eu dacă tu încetezi să exişti? ... Citeste tot articolul pe sursa originala

Abandonat ( Ionuţ Caragea )

pledez vinovat în faţa singurătăţii eliberând măştile una câte una ecoul ultimului cuvânt e dur mai dur decât cuvântul în sine liniştea cu scrupule de femeie îmi intră încet prin... Citeste tot articolul pe sursa originala

Pământ, crisalide şi fluturi ( Ionuţ Caragea )

ce zei şi-ar vinde locul pe ultima noastră îmbrăţişare? ce patimi alunecă pe gâtlejul cuvintelor până în mitra genunii? pământ crisalide şi fluturi în plasa paingului orb ce strigăt întemniţat... Citeste tot articolul pe sursa originala

Tales of when I started to like motorcycles (II) ( Maria Stoica )

2. Before the Adventure There are Other Happenings It was 3 am when my ever faithful mobile phone rang its programmed alarm to wake me up. I opened my eyes in the darkness of the room, the... Citeste tot articolul pe sursa originala

În genunchi pe stradă ( Gheorghe Rogoz )

Trec de-a lungul viselor, păsări lungi de pradă. Stau în clipa zilelor, şiruri de paradă. Inimi false se ascund, în cuvinte late. Sentimente fără fund, ies în pieţe plate. Ura zace... Citeste tot articolul pe sursa originala

Pasomii ( Gheorghe Rogoz )

Roo îşi manifestase nemulţumirea pe faţă, reproşând Consiliului de Conducere al Părinţilor superficialitatea concluziilor privind particularităţile aparte ale evenimentelor care au avut loc în cele... Citeste tot articolul pe sursa originala

El cu durerile şi greşelile lor ( Gheorghe Rogoz )

-Iar pe gânduri Sf-te? „Când o să mă obişnuiesc să nu mă mai surprindă”, tresări Sf-tul la „auzul” cuvintelor Lui. De data asta le „auzise” în minte, dar... Citeste tot articolul pe sursa originala

O Poveste (?) modernă ( Gheorghe Rogoz )

Povestea noastră, sau realitatea poveştii noastre, începe acum, în Ţara Tuturor Posibilităţilor, unde nimic nu poate să nu se întâmple, iar Binele general, uitat în favoarea celui personal, se luptă... Citeste tot articolul pe sursa originala

Eu, Singularul Absolut ( Gheorghe Rogoz )

Roboţii erau supăraţi. Desigur, nu în snsul uman, de a trânti, înjura, arunca şi sparge orice pe ce puneau mâna-cleşte, ci în cel strict legat de nemulţumire: nu-şi puteau satisface pe deplin toţi... Citeste tot articolul pe sursa originala

Balul vieţii ( Gheorghe Rogoz )

În sclipiri de aur şi în negru voal, Îngerul şi Moartea, se rotesc în Bal. Zilele se-nşiră, liniştite-n spate, De tumultul vieţii, noaptea le desparte. Orele trecute, nu se mai... Citeste tot articolul pe sursa originala